Prefectura Caraș
Monument Istoric cod LMI CS-II-m-B-11147, „Prefectura jud. Caraș” inaugurată 1933. Clădire proiectată de arh. Henrieta Delavrancea – Gibory, arhitectură în stil neo-românesc, azi sediul Primăriei Orașului Oravița. Str. 1 Dec. 1918 nr. 60 …
La începutul anilor ’20 din veacul XX, viitoarea capitală a județului Căraş era „un oraș de mare ascensiune”. Un raport cu titlul „Refacerea totală a Oraviței” a devenit, încă din 1923, subiectul unei hotărâri aprobate de Consiliul Județean. Astfel, în 1926, în cabinetul prefectului jud. Caraș Ion Ţeicu, supranumit de contemporani „medicul săracilor”, încep discuțiile pentru un proiect de ridicare a sediului nou al instituției Prefecturii, proiect ce avea sa fie finalizat în primăvara anului 1933 în vremea prefectului I. Dongorozi.
(extrase din proiectul original, puse la dispoziția Serviciului de Urbanism prin amabilitatea curatorilor Arhivei Etnologice a Muzeului Național al Țăranului Român https://arhiva.muzeultaranuluiroman.ro/)
…
Aşadar, în 1926 se aproba construirea noului palat administrativ al judeţului Caraş.
Licitarea proiectelor s-a făcut printr-un concurs organizat la Bucureşti, președintele comisiei fiind celebrul arhitect Duiliu Marcu. Comisia dă câştig de cauză arh. Henrieta Delavrancea care, în colaborare cu arh. Dimitrie Boitor, finalizează edificiul în 1931.
Între membrii Comisei Permanente se află localnici orăviţeni sau personalități originare din Oraviţa, precum învăţătorul Gh. Jianu, preotul Cornel Jurcă, profesorul Constantin Nedelcu, directorul minelor Hendrich, comerciantul D. Boitor, directorul inspectorilor veterinari A. Perian, alături de directorul U.D.R. Marţian, de preotul I. Orăviţeanu, inginerul Stoica şi C. L. Velceanu. Şeful Comisiei de Urbanism era arhitectul, viitor profesor universitar, Victor Vlad, cel care ulterior demisiona pentru a participa la concursul de licitare pentru proiectul şi investiţia clădirii noii Prefecturi.
După ce lucrările au demarat încă din primăvara lui 1927, o primă inaugurare a clădirii este 1 ianuarie 1932. Prefect în vremea înălţării edificiului era Alexa Bojincă iar preşedintele Delegaţiei Judeţene (Consiliul Judeţean) Gheorghe Stoicu.
Inaugurarea sediului Prefecturii şi busturilor din Parcul Central avea să fie făcută oficial în 3 iunie 1933, în prezența REGELUI CAROL II, voievodul de Alba Iulia şi cnez de Banat (titlu obţinut atunci la Oraviţa) MIHAI I, omului politic Alexandru VAIDA-VOEVOD, poetului Octavian GOGA, sociologului Dimitrie GUSTI, prof. C. ANGELESCU, prefectului jr. Maxim RADOVAN, protopopului Virgil MUSTA, și a primarului de atunci prof. Ilie RUSMIR. (jos)
Clădirea Prefecturii, ca şi toată problematica în jurul ridicării noului palat administrativ judeţean, a generat un curent de opinie civică racordat la pulsul vremurilor în schimbare: „Prefectul trebuie să se clădească prin noi înşine, pentru noi şi ai noştri, în primul rând”.
S-a ivit deci, după cum scrie un contemporan, „o zidire monumentală, dintre cele mai frumoase palate din Banat.” Iar parcul central din fața noului sediu al prefecturii a apărut în locul unui teren care servise organizărilor târgului de vite, la ideea prefectului Ion Dongorozi, scriitorul impus în Caraș în vremea guvernării Iorga-Argetoianu, la insistențele lui Nicolae Iorga, cum citim în memoriile unui martor ocular: „După inaugurarea acestui palat/ la 1 ianuarie 1932, s-a plantat frumosul parc din fața prefecturei, creat de prefectul/ Ion Dongorozi”; „Astfel și orașul nostru s-a înfrumusețat ridicându-se spre nivelul altor capitale de județe.”
Sinteza momentului o face în cuvântul său protopopul Virgil Musta: „Sire! Am întruchipat în bronz această înfățișare de vitejie, conștiință și sentiment, ca să servească de simbol și îndemn, de nădejde în viitor și de încredere în puterea creatoare a neamului românesc.”
fragmente din „Monografia orașului Oravița”, de Ionel BOTA
…
…
REABILITARE „PREFECTURA CARAȘ”