Cazarma grănicerească

Monument Istoric cod LMI CS-II-m-B-11171 „Cazarma grănicerească”, datare 1747

str. Eftimie Murgu nr. 35-37

La 21 octombrie 1747 la Timişoara se întrunea comisia de delimitare a unui viitor confiniu militar unde se discută şi situaţia ţinutului cărăşan, cu minele, pădurile orăviţene şi Clisura Dunării. A doua şi a patra şedinţă a comisiei au loc la Oraviţa, mai ales că generalul Leopold Draskovics, brigadierii Iosef Redl şi Iohann Tersztayanszky sunt din partea locului. Din comisie mai fac parte generalul Engelshofen, viitorul guvernator, generalul Francisc Karolyi ca preşedinte, generalul Antoniu Grasalkovics şi brigadierul Wucher.

Conscrierea generalului Papilla din 18 aprilie 1764 înființa Batalionul Românesc al Banatului grăniceresc.

Începând din 1 mai 1764 se reorganizează graniţa militară bănăţeană în subordinea Consiliului Aulic de Război. Oraviţa e arondată Regimentului Nr. 14 Iliro-Bănăţean cu sediul la Biserica Albă (Weisskirchen) (comunitate militară din 1777), iar câteva sate din preajmă, Regimentului Nr. 12 Germano-Bănăţean cu sediul la Panciova (comunitate militară începând din 1794). O companie din Oraviţa şi o alta din Naidăş sunt integrate în Regimentul de Graniţă Germano-Ilir, cu personal de sprijin: director, inspector, medic, preot, paznici de mărfuri, translatori, scriitori de birou, ofiţeri judiciari, sanitari, administratori personal curăţenie (dezinfectare).

După Conscripţia din 7 ianuarie 1765, comunele din zona orăviţeană, Potoc, Macovişte, Langenfeld (Câmpia), Socolovaţ, Rebenberg şi Ocruglica intră în jurisdicţia militară a trei companii iar Regimentul Confiniar Iliro-Bănăţean, 1766-1768, are posturi la minele din Oraviţa, Ciclova Montană, Sasca Montană şi Moldova Nouă.

Pentru paza minelor un ofiţer primea 18 coroane pe zi, trupa de la strajameşter în jos o coroană jumătate, 2 coroane pentru pâine şi o coroană pentru lemne, lumină, paie. În caz de război, în confiniul bănăţean se constituie două brigăzi, una la Panciova, alcătuită din comunitatea militară (oraşul) şi Regimentul German, şi alta la Caransebeş din Regimentul Valaho-Ilir şi comunitatea Biserica Albă. Atlasul lui Bedeus von Scharberg include întreg Banatul ca entitate politic-geografică şi militară de graniţă.

La ideea împăratului Iosif II lansată cu ocazia vizitelor din 10-20 mai şi 7 iunie 1773, în 1774 Batalionul Valah de la Jupalnic se uneşte cu Regimentul Ilir, cu sediul în Biserica Albă. Aceste reglementări prin Kordons-Regulativ în 1769, delimitarea din 1774 incluzând în confiniul ilir, Clisura de Sus, Naidăşul, Biserica Albă şi o renumerotare survenind din 1790 cu Regimentul Nr. 12 German şi Nr. 13 Româno-Ilir (sediul regimentului e la Biserica Albă) completează un amplu program imperial iniţiat de Maria Theresia şi având ca poziţie strategică oraşul Oraviţa.

(istoric Ionel Bota)

.

REABILITARE CAZARMA GRĂNICEREASCĂ